Gastronomia franceză, o moştenire seculară

  • © Atout France/PHOVOIR

  • © Atout France/PHOVOIR

  • © Atout France - Cédric Helsly

  • © Atout France - Cédric Helsly

  • © Atout France/PHOVOIR

Gastronomia franceză, o moştenire seculară fr

Galii, strămoşii noştri

În Franţa, istoria gastronomiei începe cu galii, care au dezvoltat cultura meselor copioase şi băuturii din belşug, care s-a perpetuat de-a lungul secolelor.

Arta festinului în Evul Mediu

Ospeţele reprezentau momentul prielnic de a-şi afirma rangul, averea şi influenţa cu ocazia nunţilor, logodnelor, victoriilor, naşterilor etc. La masă se serveau mai multe feluri de mâncare şi se ţineau spectacole. Cuţitul şi furculiţa încă nu se inventaseră, aşa că felul principal se mânca atunci cu degetele.

Evoluţia artei gastronomice franceze

Arta culinară franceză începe să capete importanţă sub domnia lui Ludovic al XIV-lea. Mesele devin o adevărată reprezentaţie teatrală, orchestrată de un „maître d'hôtel” (actualul şef de sală), iar servirea în stilul francez atinge apogeul în secolul al XVIII-lea. Renumit pe plan internaţional, acest mod de servire a permis structurarea mesei care începe cu supe şi antreuri, urmate întotdeauna de friptură, şi se termină cu gustări şi desert.

Moda restaurantelor

A trebuit să vină Revoluţia franceză pentru ca servirea la masă să îşi facă apariţia în restaurante. De la 100 de restaurante la Revoluţie, s-a ajuns la 600 sub domnia lui Napoleon şi la 3.000 în timpul Restauraţiei.

De la ştiinţă la artă culinară

În secolul al XVIII-lea, bucătarii doreau să realizeze preparate cât mai bune şi mai rafinate, încercând să amestece sau să altereze produsele pentru a obţine armonia supremă a gusturilor.

La începutul secolului al XX-lea, Auguste Escoffier a adus o noutate prin prezentarea felurilor de mâncare într-o manieră mai simplă şi mai naturală.

Anii '60 au fost marcaţi de maeştrii bucătari francezi, cei mai renumiţi bucătari ai momentului. Paul Bocuse, ales bucătarul secolului şi creatorul concursului internaţional „Bocuse d’Or”, a scos la lumină meseria de „chef” şi şi-a dedicat întreaga activitate pentru a face gastronomia franceză să strălucească pe plan internaţional. Michel Guérard a pus bazele conceptului modern „Nouvelle Cuisine” (Bucătăria nouă), abordând folosirea din abundenţă a untului şi smântânii. Alţi maeştri bucătari precum fraţii Troisgros, Alain Chapel şi George Blanc şi-au pus, de asemenea, amprenta asupra epocii lor.

La sfârşitul secolului al XX-lea, Alain Ducasse, Guy Savoy, Joël Robuchon şi Michel Troisgros nu reprezintă decât o parte a renumiţilor maeştri bucătari care au ştiut să rafineze moştenirea trecutului şi să valorifice produsele locale.